6402 99 93: Încălțăminte care nu poate fi identificată a fi pentru bărbați sau pentru femei

Considerații generale

1. Pentru definirea termenilor „tălpi exterioare” și „fețe”, a se vedea considerațiile generale ale Notelor explicative ale Sistemului armonizat de la acest capitol literele (C) și (D).

De asemenea, în privința „fețelor” care constau din două sau mai multe materiale [nota 4 litera (a) și nota complementară 1 de la capitolul 64], se aplică dispozițiile următoare:

a) „Fața” este partea de încălțăminte care acoperă părțile laterale și partea superioară a piciorului și care poate acoperi, de asemenea, și gamba. Ea coboară până la talpă, de care este fixată. Ea poate fi chiar inserată în talpă.

Materialele constituente ale fețelor sunt cele care sunt parțial sau total vizibile pe suprafața exterioară ale încălțămintei. În consecință, o căptușeală nu este un material constitutiv al feței. Materialele constitutive ale feței sunt atașate unele de altele.

După îndepărtarea accesoriilor și a întăriturilor, pentru a calcula suprafața totală a materialelor constitutive ale feței nu se va ține seama de zonele care se găsesc sub zonele de suprapunere, unde materialele au fost atașate unele de altele.

De exemplu, pielea este materialul (A), materialul textil este (B) și (C) este partea de material textil (B) peste care s-a suprapus pielea (A). Nu se va ține seama de materialul textil din zona (C) atunci când se va calcula suprafața totală a materialului ce formează fața.

Nu se ține seama de sistemele de închidere (încheiere), cum ar fi șireturi, benzi de tip „velcro” etc. [a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat, considerațiile generale de la acest capitol, litera (D) ultimul alineat].

b) Căptușeala poate fi constituită din orice material. Ea poate fi compusă din unul sau mai multe materiale. Căptușeala vine în contact cu piciorul și are rol de material de umplutură, de protecție sau numai rol decorativ. Căptușeala nu este vizibilă pe suprafața exterioară a încălțămintei, cu excepția materialului de umplutură aflat în jurul părții superioare („bracelet”), de exemplu.

c) „Accesoriile” și „întăriturile” sunt definite în nota 4 litera (a) de la capitolul 64 și în nota complementară 1 de la capitolul 64, precum și în considerațiile generale ale Notelor explicative ale Sistemului armonizat aferente la acest capitol, litera (D) ultimul alineat.

Accesoriile au în general o funcție ornamentală, iar întăriturile au o funcție de protecție sau de întărire. Fiind inserții fixate pe fața încălțămintei pentru a-i conferi o rezistență suplimentară, întăriturile sunt fixate pe suprafața exterioară a feței și nu numai pe căptușeală. Totuși, sub întăritură poate să se găsească un strat de căptușeală, cu condiția ca funcția de întărire să nu se diminueze. Întăritura sau accesoriul nu se fixează doar pe față, ci și pe talpă sau se poate insera în talpă. Un material nu este considerat a fi un „accesoriu” sau o „întăritură”, ci o parte a feței, dacă metoda de asamblare a materialului care se află sub ea nu este durabilă (cusăturile făcute cu acul sunt un exemplu de metodă durabilă de asamblare).

În sensul notei 4 litera (a), „dispozitivele similare” pot fi, de asemenea, cuvinte („logos”) sau bombeuri (vârfuri de încălțăminte).

La determinarea materialului pentru „față”, nu se ține seama de limba care este acoperită parțial sau complet (limba interioară).

A se vedea schița de mai jos, în care linia punctată reprezintă limba interioară.

Ilustrațiile și texul de mai jos dau un exemplu de mod de determinare a materialului constitutiv al „feței”.

Încălțămintea din ilustrațiile de mai sus este compusă din piele și material textil. Pentru a determina materialul constitutiv al „feței”, în sensul capitolului 64, și pentru eliminarea „accesoriilor” și a „întăriturilor”, trebuie să se țină seama de considerațiile de mai jos:

1 și 2. Îndepărtarea bombeului din piele (1) și a căputei din piele (2) a relevat prezența materialului textil sub acestea (altul decât cel al căptușelii). Părțile din piele 1 și 2, având funcția de protecție, sunt considerate ca întărituri. Deoarece materialul textil existent sub părțile din piele (1 și 2) este parțial vizibil la suprafață, materialul textil trebuie considerat ca o parte a feței.

3. Îndepărtarea stratului din piele (3) a relevat o suprafață din material textil (marcat cu A în ilustrație) și o suprafață din material de căptușeală situată sub stratul (3). Dat fiind că materialul textil nu acoperă complet suprafața aflată sub stratul (3) și că materialul de căptușeală nu este considerat ca „față” și având în vedere că sub piele se găsește mai ales material de căptușeală, stratul de piele nu întărește niciun material constitutiv al feței, deci trebuie considerat drept parte a feței.

4. Bucata din piele (4) a fost cusută pe o bucată din material textil și se suprapune, de asemenea, peste bucata din piele (3) la nivelul zonei (A). Deoarece sub bucata (4) se află material textil, parțial vizibil la suprafață, iar o bucată din piele (3) este parțial vizibilă la suprafață sub suprapunerea (A), și deoarece bucata din piele (4) întărește părțile laterale ale feței, această bucată (4) este considerată ca „întăritură”. Prin urmare, bucata din piele (3) și materialul textil existent sub bucata (4), cu excepția suprafeței din material textil de sub bucata (3), trebuie considerată ca parte a feței.

5. Atunci când se îndepărtează această bucată de piele (5), se constată dedesubt prezența materialului textil parțial vizibilă la suprafață. Deoarece bucata de piele (5) întărește fața din zona călcâiului și deoarece dedesubt există un strat din material textil parțial vizibil la suprafață, pielea trebuie considerată ca „întăritură”.

6. Îndepărtarea ștaifului din piele al călcâiului (6) permite constatarea prezenței unei căptușeli și a unui material textil parțial vizibil la suprafață. Deoarece materialul textil nu acoperă toată suprafața de sub piele, ștaiful din piele al călcâiului (6) nu exercită funcția de întăritură a feței și, în consecință, ștaiful trebuie considerat ca parte a feței (nu ca „întăritură”).

7. Atunci când bucata din piele (7) este îndepărtată, se constată dedesubt prezența unui material textil parțial vizibil la suprafață. Deoarece această bucată (7) întărește partea laterală a feței, ea este considerată ca „întăritură”.

8. Îndepărtarea „logo”-ului din piele (8) a permis constatarea prezenței dedesubt a unui material textil parțial vizibil la suprafață. În consecință, deoarece „logo”-ul este un „dispozitiv special”, în sensul notei 4 litera (a) de la capitolul 64, nu constituie o parte a feței.

După calcularea raportului de suprafață în procentajul bucăților din piele și al celor din materiale textile, care au fost identificate ca făcând parte din față, se constată că materialul textil este preponderent (70 % din material textil). Încălțămintea va fi deci clasificată ca încălțăminte cu fețe din materiale textile.

2. În sensul Nomenclaturii combinate, termenul „cauciuc” este definit la nota 1 de la capitolul 40; nota 3 litera (a) de la acest capitol extinde conținutul acestui capitol.

3. În sensul Nomenclaturii combinate, termenul „material plastic” este definit la nota 1 de la capitolul 39; nota 3 litera (a) de la acest capitol extinde conținutul acestui capitol.

4. Termenul „piele naturală”, în sensul acestui capitol, este definit în nota 3 litera (b) de la capitolul 64.

5. Expresia „materiale textile” este definită în notele explicative ale Sistemului Armonizat, considerații generale, literele (E) și (F) de la acest capitol. În consecință, fibrele (de exemplu fibrele tăiate de pe postav), firele, țesăturile, pâsla, materialele nețesute, sforile și funiile clasificate la capitolele 50-60 sunt „materiale textile” în sensul capitolului 64. În ceea ce privește țesăturile de la capitolul 59, notele de la capitolul 59 nu trebuie aplicate decât sub rezerva dispozițiilor de la nota 3 litera (a) de la capitolul 64.