3207 40 40: Sticlă sub formă de fulgi cu lungimea de minimum 0,1 mm și maximum 3,5 mm și grosimea de minimum 2 microni și maximum 5 microni; sticlă sub formă de pulbere sau granule, care conține dioxid de siliciu minimum 99 % în greutate

La aceste subpoziții se clasifică:

1. fritele de sticlă, adică produsele obținute prin răcirea bruscă în apă a masei lichide sau păstoase rezultată de la topirea componentelor originale ale sticlei. Aceste componente sunt în principal: silicea, carbonații de sodiu, de potasiu, de calciu, de bariu, de magneziu, sulfații de sodiu și de potasiu, nitrații de sodiu și de potasiu, oxizii de plumb (litargă și miniu), caolinul, feldspatul, boraxul, acidul boric.

Fritele de sticlă clasificate la aceste subpoziții sunt în principal utilizate pentru prepararea compozițiilor vitrifiabile. Ele se deosebesc de compozițiile vitrifiabile de la subpozițiile 3207 20 10 și 3207 20 90 prin faptul că ele nu conțin pigmenți, opacifianți, oxizi care să faciliteze aderența acoperirii la suprafețele metalice și că dau, după vitrificare la cald, o suprafață mai mult mai puțin transparentă, dar neuniform opacifiată sau colorată;

2. pulberea și granulele de sticlă obținute prin concasarea și măcinarea deșeurilor și a obiectelor sparte din sticlă. Aceste produse, ca și unele tipuri de frite de sticlă de la punctul (1) de mai sus, sunt utilizate la prepararea hârtiilor și a țesăturilor abrazive, la fabricarea articolelor poroase (discuri, plăci, tuburi etc.) și pentru diverse utilizări în laborator;

3. sticla numită „sticlă email” sub formă de pulbere, granule etc., care este o sticlă specială utilizată pentru decorarea articolelor din sticlă sau ceramică. Se topește mai ușor, între 540 și 600 °C, și este mai densă decât sticla ordinară, în general formează o masă opacă, dar care poate să fie și transparentă, incoloră sau divers colorată. Atunci când este prezentată în masă, se clasifică la poziția 7001 00, iar în bare, baghete sau tuburi se clasifică la una din subpozițiile 7002 20 90 sau 7002 39 00;

4. sticla în lamele sau fulgi, inclusiv colorată sau argintată, utilizată în decorare și obținută prin concasarea sticlei suflate sub formă de mici bile sferice;

5. vitrita, denumită și spumă de sticlă, sub formă de pulbere sau granule, obținută dintr-o masă spongioasă albă, gri sau neagră, în funcție de impuritățile conținute, utilizată în principal la fabricarea izolatorilor electrici (de exemplu becuri electrice).

La aceste subpoziții nu se clasifică microsferele din sticlă utilizate pentru acoperirea ecranelor de cinema, a panourilor cu afișaj electronic etc. (subpoziția 7018 20 00).